Colica infantilă – descoperiri recente, Dr. Póta György, medic pediatru

Cel mai adesea, părinții copiilor mici vizitează pediatrul pentru că „bebelușul plânge foarte mult”. Cea mai frecventă cauză a plânsului la nou-născuți și la bebelușii alăptați este durerea de stomac, cunoscută și sub numele de colici. Plânsul în copilărie nu indică neapărat o afecțiune patologică, dar colicile definite de „regula celor trei” a lui Wessel încă fac viața dificilă pentru multe familii: un copil sănătos sub 3 luni plânge timp de 3 sau mai multe ore, 3 sau mai multe zile într-o săptămână.

În zilele noastre, colica infantilă este clasificată ca o boală operațională, ceea ce înseamnă că nu există nicio schimbare organică detectabilă în fundalul său, poate apărea la orice copil și, de obicei, dispare până la 4, 6 luni cel târziu.

Cauza colicilor se presupune a fi un echilibru inadecvat al florei intestinale, iar tratamentul vizează, cel mai adesea, suplimentarea unei bacterii naturale numite Lactobacillus reuteri. Uneori, bebelușii care suferă de colici dezvoltă, de asemenea, simptome de balonare, provocând durere și agitație celor mici. Simptomele balonării pot fi atenuate conform unei alte metode de tratament: prin administrarea de medicamente care conțin simeticonă. Aceasta acționează direct în tractul intestinal.

Cele mai recente studii americane – 2019/2020 – indică o nouă direcție.

În ce constă această nouă abordare de tratament? Ce noutăți au apărut în tratamentul colicilor?

În ultimii zece ani, incidența disbiozelor intestinale infantile a crescut dramatic în țările dezvoltate din Europa de Vest și America, unde factorii de mediu și stilul de viață joacă un rol major. Unele ipoteze, pe lângă modificările în compoziția florei intestinale, suspectează imaturitatea tractului gastro-intestinal, inflamația ușoară, perturbarea permeabilității intestinale (motilitatea intestinală) și sensibilitatea excesivă pe fundalul simptomelor.

Ce este disbioza? Care este importanța bacteriilor Bifidobacterium infantis în flora intestinală a sugarilor?

Cea mai importantă cauză a inflamației intestinale este o schimbare în echilibrul florei intestinale sănătoase, adică dezvoltarea disbiozelor. Restabilirea echilibrului este posibilă cu Bifidobacterium, care aparțin bacteriilor lactice cunoscute pentru efectele lor antiinflamatorii. Unul dintre mecanismele cunoscute ale efectului antiinflamator al Bifidobacteriilor este scăderea valorii pH-ului scaunului (efect chimic), care joacă un rol protector împotriva bacteriilor potențial patogene.

Există dovezi că bebelușii cu colici au un microbiom diferit (compoziția florei intestinale) față de copiii fără colici. Copiii cu colici au o diversitate mai mică a florei intestinale față de copiii sănătoși, cum ar fi mai puține tulpini de Bifidobacterium și Lactobacillus. Importanța Bifidobacterium infantis constă în capacitatea sa de a utiliza toate structurile carbohidraților din laptele matern, deoarece conține proteine adecvate pentru metabolismul tuturor moleculelor de carbohidrați.

Dacă Bifidobacterium infantis nu este prezent în flora intestinală, carbohidrații sunt aproape complet excretați în fecale, deoarece organismul uman nu are enzimele necesare pentru metabolizarea lor.

Datorită lipsei de Bifidobacterium infantis din flora intestinală a sugarilor alăptați, producția de enzime acetat și lactat care descompun laptele matern este mai mică, astfel încât flora intestinală optimă scade datorită valorii mai mari a pH-ului, iar predominanța agenților patogeni poate duce la inflamație intestinală cronică.

În consecință, este foarte important la sugarii cu colici să fie luate în considerare preparatele probiotice care au fost special dezvoltate pentru sugari și conțin tulpini de bacterii necesare pentru descompunerea optimă a laptelui matern. Dacă abordăm colica infantilă din partea disbiozelor, merită luat în considerare tratamentul acesteia așa cum este descris mai sus, care are ca scop reducerea inflamației ca un aspect nou.